motive noi, scuze noi

fi-miu, baiatul de garnizoara care era, se schimba.

are mama /tata. cand mama /tatal lui merge catre un alt copil, il ia in brate, arata atitudini prietenoase spre materne fata de concurenta, se aprinde alarma si vine cupilu' fuga-fuga, sa-si recapete teritoriul napadit de intrusi suspecti. cu vocalizele de rigoare, chiar daca "concurenta" are 5 ani 3 ani sau 8 luni, nici o abatere de la regula! chiar si cand mami si tati se iau in brate, vine fuga-fuga, se agata de amandoi, inca nu-mi dau seama pe care e mai gelos (cred ca nici el nu-si da seama) asa ca trebuie ridicat si ne ia pe amandoi in brate, dragoste maaare.


alta noutate: apare rutina -de care am incercat sa-mi feresc copilul. a inceput ca si la noi sa intervina scuze de genul "nu a dormit destul la pranz". bun, ma rog, asta e de asteptat, si eu daca nu mi-am facut bine somnul de noapte nu prea seman cu mine. dar apar altele noi: "nu am iesit dimineata /seara la plimbare", "nu a mancat la pranz"

ori el creste, ori eu l-am bagat prea tare in rutina. dar adevarul e ca dupa ce mananca bine are chef de stat locului, jucat cu jucarii, ne intelegem foarte bine. dupa ce se zbenguie dimineata 2 ore in parc si seara inca vreo 2-3 ore pica lat la somn de la 9 jumate. azi a adormit la 10, dupa ce i-am numarat in cantec prietenii din padurea cu alune...

ce sa-i fac, azi nu si-a facut bine somnul la pranz si nu am iesit la plimbare seara...

erata

caninul 2 nu iesise de fapt, dar e atat de aaalba gingia, si nu ma lasa sa umblu acolo, si cum am prins o sclipire cum am dat sfara-n tara... deci suntem cu numaratoarea doar la nr.2

ma uit la cupilu' si ma uimesc, este o fiinta atat de gingasa si atat de voluntara si de vesela si de hotarata...

poate asa sunt toti copiii, dar eu il stiu cel mai bine pe al meu. cum rade dimineata cand mergem sa cantam la clopotel. cum isi da drumul la jucarie sa cante si apoi danseaza si aplauda si imi cauta privirea si apoi etaleaza diitamai strungareata. cum ramane cu mana in aer cateva secunde inainte sa umble unde stie ca nu are voie, si daca intervin atunci se intoarce, se uita si apoi mai tine manuta cateva secunde, poate s-a schimbat decizia. cum pune botul cand nu mai vrea sa manance si o deschide doar pentru carnita sau fructe. sau bors /ciorbita /supa.

cum a invatat sa sara pe doua picioare si sa dea pupici in aer, mmptzuah! (uneori si pe obraz, isi lipeste boticul plin de bale pe unde prinde pe fata celuilalt)

imi e din nou teama ca voi uita vremea asta, cum am uitat cum era acum 6 luni, ca se suprapun imaginile si pare exact acelasi copil, intr-un continuum de a fi la fel, doar ca face lucrurile cate un pic mai diferit.

caninul no 3

am inceput sa ma repet...

a iesit ala de sus, din partea cealalta decat data trecuta. evident.

iar cupilu' se da motorist. avem vocabular, dom'le! cum vede o chestie pe roti, se cheama brrrrrm sau vmmmmm. desi mai degraba vmmmm face avionul.
de exemplu, omida de pe genericul de la baby einstein la inceput are roti. n-as fi stiut, daca n-ar fi remercat cupilu cu un bbbrrrrmmm adecvat. le gaseste oriunde, si un desen mic in coltul paginii, si se cheama bbrrrrmmm.

orice e pe cer e ba!
intai a fost luna, chiar si in timpul zilei o remarca si ne-o arata: ba! apoi a fost orice e pe cer, mai putin avioanele (care au termen dedicat, vezi mai sus). adica a vazut un zmeu la plaja, ba! zboara pescarusul, ba!

si mai e 'apa', pronuntat cu buza de jos 'mancata', adica sub aia de sus. ne uitam la baby neptune si de fiecare daca cand apare apa in alta forma, scoate mufa din gura (de obicei primeste desenele ca sa se linisteasca din alergat inainte de somn si mufa e un accesoriu 'must have') si 'apa'. o baga si iara o scoate 'apa'. si noi: da, mami/tati, apa! cu variatii: marea, ploaia, robinetul, valul, raul etc etc.