luni, 21 septembrie 2009

ptiu, sa nu te deochi

a fost adunare mare in familie, s-a adunat SOIUL.
voie buna, generatie noua de pitici, printre care si o matusa de-a lui cupilu', in varsta de 10 luni... a fost si cea de 6 ani, dar ea e deja domnisoara, ce mai!

ma bucur cand ma gandesc ca vor trece si ei prin povestile prin care am trecut si noi, mai putin treaba ca voi ajunge "tanti" si ceilalti vor fi "unchiu". da' n-o sa ma omoare asta. sper ;)

revenind, la asa lume multa sambata seara mi-a tras niste urlete la culcare grupa mare. in brate, urla, nu vroia nimic, abia-abia s-a linistit cu muzica. si a adormit lemn.

duminica, iara familie, la borsul de dupa. si dupa ce adormit ca boierul de pranz, s-a trezit zbierand, rau-rau de tot, nu se linistea deloc, pana s-a pornit lumea sa-i zica de deochi. nu stiu daca sa cred in asta, dar casca apoi toata lumea de aveau lacrimi in ochi. si abia apoi s-a linistit si cupilu', si se juca de zici ca n-a fost el.
avea si scutecelul plin si fundul rosu ca maimutica cu acelasi nume, dar asta nu ar fi pentru prima data in viata, nu a mai facut asa inainte, si nici dupa ce a fost schimbat si uns nu s-a linistit.

ajuns acasa, a dormit si iara s-a trezit cu zbierete, nici nu stiu daca asta e cuvantul, oricum, parca voma urlete, mi-era ca o sa si verse pana la urma, s-a linistit intr-un final la taica-su pe piept si apoi pe mine, am zis ca a adormit, dar dintr-odata s-a ridicat in fund si vroia sa vada neaparat ce am eu pe sub bluza, radea si cauta buricul prin decolteu.

de acum inainte o sa-i pun bratara rosie, o sa-l spal pe fata de 3 ori cu dosul palmei, o sa-i zic descantece, orice numai sa nu il mai aud urland asa...

Un comentariu: