nu, a fost un moment trecator treaba cu statul la BB, azi a urlat ca din gura de sarpe, nu mai spun ce am scos, m-a ajutat si tati, iar sora-sa care a fost o data de fata era la final cu ochii in lacrimi zicand ca ea n-ar putea face niciodata asa ceva.
adevarul e ca daca trebuia sa vad cum cineva ii face asa lu'cupilu, il rupeam in doua si il aruncam si de la etaj. asa mi-am promis cand l-am vazut in maternitate, dupa ce ii facusera tratament cu rupt de bubite de piodermita cu alcool, si la numai 3 zile l-am vazut cum statea cu ochii mari in lumina si cu o lacrima curgand, cu o fata de om resemnat dar lovit rau de tot...mi s-a rupt inima in mii de bucatele si i-am promis ca ii voi sterge orice lacrima din viata si il voi feri cat voi putea de ele. si acum imi vine sa plang cand imi amintesc, e o imagine atat de vie.
si a trebuit sa-l fac sa treaca prin asta azi de 2 ori. macar stiu ca nu se mai putea altfel.
iar febra aproape deloc, doar pe seara 38 in cap. ma rog, in fundulet. e mai de bine. tat-su vrea sa-l iamaine la padure. care padure e la vreo 1h juma de mers cu masina. copilul are doi parinti, da' orisicat. cred ca maine pleaca in tabara la mama (bunica adicatelea).
data viitoare sa nu uit sa scriu despre cum a facut asta micu' cat a fost iara tat-su plecat. acuma e tarziu si mergem la culcare...
Off, Doamne, nu mi-a ajuns ce a facut baiatul meu azi, a trebuit sa imi mai aduci aminte si de lacrima lui Serban din maternitate ca sa mi se rupa inima de tot! Pup dulce!
RăspundețiȘtergereOf, of, mai sunt și din astea, ce să-i facem! Sănătate multă și aveți grijă de voi!
RăspundețiȘtergere